Tue, 23 Apr 2024 RO   EN        Lista de proiecte » Cercetari privind optimizarea practicilor de depozitare a deseurilor radioactive la Depozitul National Baita Bihor (DNDR) in vederea asigurarii securitatii radiologice in conformitate cu reglementarile nationale si internationale Cercetari privind optimizarea practicilor de depozitare a deseurilor radioactive la Depozitul National Baita Bihor (DNDR) in vederea asigurarii securitatii radiologice in conformitate cu reglementarile nationale si internationale proiecte.nipne.ro/pn2/11-proiecte.html Acronim: ORDDER Autoritatea contractanta: Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) Numar / Data contract: 71-072 / 14.09.2007 Program: Parteneriate in domeniile prioritare Director proiect: Felicia Dragolici Parteneri: 1. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare-Sucursala Cercetări Nucleare PiteÅŸti 2. UNIVERSITATEA BUCUREÅžTI - Facultatea de Geologie Data incepere / finalizare proiect: 2007-09-14 / 2010-09-30 Valoarea proiectului: 2000000 RON Rezumat: Obiectivul general al proiectului consta in evaluarea impactului asupra mediului, populatiei si a personalului operator, a practicilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactve precum si optimizarea acestora in vederea asigurarii securitatii radiologice, in conformitate cu reglementarile si recomandarile nationale si internationale. Ca atare, este necesara efectuarea unei analize robuste asupra securitatii operationale si post-inchidere pentru Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita Bihor,tinand cont de recomandarile cuprinse in raportul preliminar de securitate, aplicarea celor mai bune practici din UE si identificarea solutiilor de minimizare a riscului radiologic. Trebuie subliniat ca operarea Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita Bihor a inceput in 1985 in ciuda faptului ca acesta nu era complet echipat. Astfel ca dupa mai mult de 20 de ani de operare, echipamentele s-au degradat si modernizarea a devenit un obiectiv de maxima importanta. Aceasta este foarte importanta mai ales in contextul activitatii de dezafectare a reactorului de cercetare VVR-S de la Magurele care va genera un volum semnificativ de deseuri radioactive, de joasa si medie activitate, ce urmeaza a fi depozitate la Baita Bihor. In paralel trebuie asigurata gestionarea deseurilor radioactive institutionale de pe intreg teritoriul Romanieisi depozitarea lor la DNDR-Baita Bihor. In acest context se preconizeaza a fi studiate urmatoarele aspecte : sistemul de bariere care izoleaza radionuclizii de mediul inconjurator, extinderea monitorarii ariei de influenta a depozitului pentru obtinerea de informatii suplimentare privind comportarea radionuclizilor depozitati, evaluarea practicilor curente de operare si optimizarea lor, modelarea matematica pentru evaluarea cost-securitate operationala, securitate postinchidere precum si dezvoltarea unei strategii de modernizare a obiectivului bazata pe rezultatele obtinute. Avand in vedere faptul ca Depozitul National de Deseuri de Joasa si Medie Activitate de la Baita-Bihor este singurul depozit de deseuri radioactive din Romania, si in conformitate cu Strategia Nationala in domeniu va ramane singular in urmatorii 10 ani, este de importanta nationala sporirea gradului de operare din punct de vedere al impactului asupra mediului, securitatii radiologice si practicilor de operare. Faza 1: Analiza raportului de securitate pentru DNDR-Baita – Bihor si identificarea masurilor si solutiilor pentru minimizarea impactului radiologic asupra personalului operator, populatiei si mediului ambiant. In cadrul acestei etape s-au realizat urmatoarele activitati : - Evaluarea recomandarilor continute in analiza preliminara de securitate - Studiul legislatiei nationale si europene pentru depozitarea deseurilor radioactive Analiza detaliata a securitatii in faza operationala si respectiv post-inchidere a Depozitului de la Baita Bihor s-a efectuat pe baza metodologiei ISAM dezvoltata de catre AIEA (IAEA, 2004). Aceasta abordare a fost utilizata cu scopul de a fi siguri ca analiza a fost efectuata si documentata intr-un mod consistent, logic si transparent. I. Evaluarea recomandarilor continute in analiza preliminara de securitate - Evaluarea de securitate pentru faza operationala demonstreaza ca valorile calculate ale debitelor dozelor efective incasate de lucratori in conditii normale de operare sunt de cca 3 ori mai mici decat limita prescrisa de 20 mSv an-1; calculele au fost efectuate pentru cazul de baza al scenariului de referinta, in ipoteze prudente dar totusi realiste. Dozele sunt dominate de cele incasate in timpul operatiilor de amplasare a butoaielor la locul de depozitare precum si a operatiilor de umplere cu bentonita a spatiilor dintre butoaie. Valorile potentiale ale dozelor rezultate din accidente sunt calculate a fi mici (< 1 mSv). Recomandari pentru faza operationala 1. Trebuie efectuata monitorizarea continua a dozelor in vecinatatea butoaielor individuale si adiacent zonelor de depozitare. Se va demonstra astfel daca debitele de doza calculate sunt super-conservative sau, dimpotriva, subestimate (referitor la perioade mai lungi de timp de manipulare a butoaielor cu debite de doze la suprafata mai mari decat cele obisnuite la depozit). 2. Chiar daca se constata ca debitele de doza calculate au fost subestimate, ar putea fi luate unele masuri pentru limitarea lor pe viitor, de exemplu prin adoptarea de masuri pentru limitarea timpului de amplasare in depozit (prin modificarea procedurilor folosite pentru amplasarea butoaielor si a bentonitei in jurul acestora) si prin imbunatatirea ecranarii in elevator. 3. Se recomanda continuarea practicii curente de impartire a dozei. Analizele de sensibilitate si incertitudine au demonstrat importanta asigurarii faptului ca o singura echipa nu se ocupa in mod preferential cu amplasarea in depozit a butoaielor cu un debit de doza la suprafata mai mare decat valoarea medie. 4. Date fiind valorile mici ale dozelor calculate asociate accidentelor, nu sunt justificate, din considerente radiologice, planuri speciale pentru prevenirea si reducerea consecintelor lor. 5. Trebuie continuata utilizarea cimentului pentru conditionarea deseurilor. Se limiteaza astfel contactul dintre apa din infiItratii si deseuri si se produce un mediu alcalin care reduce rata de coroziune a butoaielor cu deseuri si migrarea unor radionuclizi. - Evaluarea de securitate din faza post-inchidere demonstreaza ca valorile maxime anuale ale debitelor dozelor efective, calculate pentru grupurile critice considerate in Scenariul de Referinta sunt cu cca 2-3 ordine de marime mai mici decat constrangerea de doza de 0.3 mSv an-1. Chiar daca se considera durata controlului institutional de numai 30 de ani, valorile maxime ale debitelor de doza evaluate in scenariile de intruziune umana sunt cu aproximativ doua ordine de marime sub valoarea de referinta la care interventia poate fi considerata justificata intr-un anumit context. Valorile maxime ale debitelor dozelor pentru toate scenariile post-inchidere apar aproximativ la 60-100 ani dupa inchiderea depozitului. De asemenea apar si alte valori maxime, ulterior, la aproximativ 4500 de ani si in intervalul 600 000 – 830 000 de ani. Considerarea indicatorilor de securitate si performanta complementari, cum ar fi dozele pentru alte specii decat cea umana si concentratiile in mediu demonstreaza ca impactul calculat asociat Scenariului de Referinta Post-inchidere este acceptabil si, in general, este cu cel putin doua ordine de marime sub nivelul “de comparare” relevant. Recomandari pentru faza post inchidere 1. Ar putea fi avantajoasa blocarea, la inchiderea depozitului, a drenajului activ la rezervorul de colectare. Sistemul de drenaj reprezinta o potentiala “cale rapida” de migrare a radionuclizilor in perioada post-inchidere. De asemenea, este recomandabil ca, la inchiderea depozitului, rezervorul de colectare sa fie dezasamblat pentru a preveni transformarea lui intr-un punct de colectare a oricaror radionuclizi ce ar putea migra din depozit prin drenajul activ. 2. Bariere anti-intruziune (de exemplu roci sfaramate si pereti din blocuri de beton) trebuie plasate, la inchiderea depozitului, in tunelele de acces la depozit (Galeria 50 si 53). Ar putea sa nu fie necesara umplerea intregii lungimi a tunelelor. Totusi, cel putin primii 10 m din tunele ar trebui umpluti, astfel incat sa se previna intruziunea umana. 3. Dozele calculate au aratat ca prezenta bentonitei in galeriile de depozitare reduce dozele post-inchidere cu mai putin de un ordin de marime. Beneficiile potentiale datorate proprietatilor de sorbtie ale bentonitei sunt reduse datorita densitatii slabe de amplasare realizata la Depozitul de la Baita Bihor (ceea ce face ca bentonita sa fie succeptibila de a fi “spalata”) precum si facilitarii degradarii butoaielor (asigurand astfel contactul direct intre umiditate si butoaie). Chiar daca se presupune ca bentonita nu este spalata si toata apa care curge in interiorul/in afara fiecarei galerii umplute cu bentonita curge prin bentonita, dozele calculate se reduc numai de aproximativ cinci ori. Deci, utilizarea in continuare a bentonitei ca material de umplutura, amplasata conform tehnicii actuale, trebuie evaluata cu mare atentie din punct de vedere al perspectivei cost, securitate operationala si securitate post-inchidere. In particular, trebuie remarcat faptul ca timpul petrecut in vecinatatea butoaielor, pentru turnarea bentonitei si construirea cofrajelor de lemn este principala cauza a dozelor relativ ridicate incasate de lucratori . In plus, este de asteptat degradarea pe termen lung a cofrajelor de lemn folosite pentru sustinerea bentonitei; acestea devin o sursa de compusi organici complecsi care ar putea spori mobilitatea radionuclizilor. II. Studiul legislatiei nationale si europene pentru depozitarea deseurilor radioactive 1. Legea privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare (Legea nr. 111/1996), care a fost modificata si completata prin Legea nr. 193/2003 si Legea nr. 63/2006, asigura cadrul legislativ pentru reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor referitoare la folosirea energiei nucleare, inclusiv conditiile de securitate nucleara si protectia personalului expus profesional, a populatiei, a mediului si a proprietatii. Legea se refera la toate activitatile nucleare, inclusiv cele legate de depozitele de deseuri radioactive, si stabileste rolul si responsabilitatile producatorilor de deseuri si ale organismelor de reglementare. 2. Legea nr. 105/1999, care ratifica Conventia comuna asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, (IAEA, 1997) si asigura ca Romania isi asuma integral responsabilitatile cu privire la gestionarea in siguranta a deseurilor radioactive, adica asigurarea protectiei corespunzatoare a persoanelor ocupate profesional, a populatiei, a mediului inconjurator si a proprietatii, atat in prezent cat si in viitor. 3. Legea nr. 320/2003, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala, repartizeaza responsabilitatile si stabileste sursele financiare necesare sa sustina si sa dezvolte activitatile de gospodarire a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiva. In particular, legea stabileste infiintarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) si responsabilitatile acestei organizatii. Mai recent, a fost elaborata de catre ANDRAD si aprobata de autoritatile din Romania, Strategia Nationala pe termen mediu si lung privind managementul deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear uzat. Una dintre actiunile prioritare ale acestei strategii este completarea cadrului legislativ si de reglementare pentru gestionarea deseurilor radioactive (inclusiv depozitare) in conformitate cu cerintele internationale, cum ar fi cele ale AIEA si UE. Planul de Actiune elaborat pentru implementarea Strategiei Nationale contine unele actiuni specifice depozitului de la Baita Bihor, cum ar fi : imbunatatirea caracterizarii amplasamentului ; revizuirea criteriilor de acceptare pentru deseurile radioactive care urmeaza a fi depozitate ; necesitatea evaluarii de securitate pe termen lung ; si autorizarea depozitului dupa modernizarea acestuia. 4. Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (NSR-01) (aprobate in ianuarie 2000), care asigura concordanta cu Standardele Fundamentale de securitate ale AIEA - documentul (IAEA, 1996) si cu Standardele Fundamentale ale Comunitatii Europene referitoare la protectia sanatatii (EC, 1996). Normele stabilesc, de asemenea, dozele limita pentru personalul expus profesional si pentru populatie, aplicabile tuturor activitatilor din domeniul nuclear, inclusiv depozitelor de deseuri radioactive. Limitele de doza din NSR-01 sunt in concordanta cu cele din “Basic Safety Standard” (IAEA, 1996) si “Basic Standards on Health Protection” (EC, 1996) si, de asemenea, cu valorile indicate pentru perioada operationala in cerintele de securitate AIEA privind depozitarea in depozite geologice de adancime (IAEA, 2005a) si recomandarile ICRP din “Publication 60” (ICRP, 1991). Mai mult, aceste norme fac referire explicita la necesitatea evaluarii dozelor incasate de populatie si personalul expus profesional, luandu-se in considerare toate caile de expunere (interne si externe), si la necesitatea evaluarii dozelor pentru grupurile critice relevante (conform cu IAEA (1996), EC (1996), ICRP (1998) si ICRP (2000)). 5. Normele Fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive (NDR-01), aprobate in martie 2004, care asigura corespondenta cu Principiile AIEA privind gospodarirea deseurilor radioactive (IAEA, 1995) si cer stabilirea unor criterii de acceptare specifice (inclusiv limitele de activitate), pentru deseurile radioactive ce vor fi depozitate intr-un anume depozit. 6. Normele fundamentale pentru depozitarea la suprafata a deseurilor radioactive (NDR-05), aprobate in decembrie 2005, care stabilesc cerintele de baza pentru depozitarea, in conditii de securitate, a deseurilor radioactive, prezinta metodologia de autorizare si evaluare a activitatilor pe durata de viata a unui depozit si contin recomandari privind formatul standard si continutul unei evaluari de securitate pentru un depozit de suprafata ; in norme este stipulata o valoare a constrangerii de doza de 0,3 mSv an-1 pentru doza efectiva incasata de grupul critic din zona de depozitare, luand in considerare caile naturale de expunere. Concluzii : Au fost stabilite cateva directii prioritare ce urmeaza a fi abordate in cadrul proiectului : • Reconfigurarea ariei de monitorare radiologica a amplasamentului DNDR, prelevarea probelor de referinta, caracterizarea acestora si analiza rezultatelor obtinute. • Studiul solutiilor de asigurare a radioprotectiei operationale prin reducerea dozelor si evaluarea practicilor curente. • Analiza cost - securitate operationala - securitate postinchidere a utilizarii barierelor ingineresti . Obiective: ETAPELE PROIECTULUI SI DATELE DE PREDARE 1. : Analiza raportului de securitate pentru DNDR-Baita – Bihor in vederea identificarii masurilor si solutiilor pentru minimizarea impactului radiologic asupra personalului operator, populatiei si mediului ambient (2007-12-18) 2. Reconfigurarea ariei de monitorare radiologica a amplasamentului DNDR, privind prelevarea probelor de referinta si analiza rezultatelor obtinute . (2008-06-18) 3. Analiza cost-securitate operationala-securitate postinchidere a utilizarii barierelor ingineresti ; utilizarea codurilor de calcul AMBER si FEFLOW  (2009-01-01) 4.  Studiul solutiilor de asigurare a radioprotectiei operationale prin reducerea dozelor si evaluarea practicilor curente (2009-06-30) 5. Reevaluarea inventarului radioactiv potential a fi depozitat la DNDR in vederea stabilirii strategiei de securitate a depozitului pe termen lung (2009-12-30) 6. Strategia de modernizare a DNDR in vederea asigurarii securitatii radiologice in conformitate cu legislatia nationala si europeana  (2010-09-18) REZULTATE ARTICOLE PUBLICATE ECHIPA DE CERCETARE SI GRADUL DE IMPLICARE AL TINERILOR CERCETATORI Inapoi la Lista de proiecte English version of the project      Address: Str. Reactorului no.30, P.O.BOX MG-6, Bucharest - Magurele, ROMANIA Tel: +(4021) 404.23.00, Fax: +(4021) 457.44.40 2024 IFIN-HH. All rights reserved.